Ideea de baza asociata de obicei cu motivul pentru care oamenii mediteaza este ca pe parcursul zilei suntem  supusi unui input senzorial constant, iar mintile noastre sunt tot timpul active in procesul de gandire. Citim ziare, studiem carti, scriem rapoarte, intram in conversatii, rezolvam probleme etc. In mod normal, in timp ce facem toate aceste activitati, ne angajam intr-un continuu comentariu mental, un fel de „Drama mea” interioara. De obicei, oamenii nu sunt pe deplin constienti de toata activitatea mentala in care sunt implicati.

Meditatia permite acestei activitati sa se linisteasca si rezulta, de obicei, o minte mai pasnica, calma si focalizata.

Motivul pentru acest stres este ca devenim sclavii dorintelor nesfarsite. In acelasi timp cu totii avem asteptari. Ori de cate ori asteptarile noastre nu sunt indeplinite, apare frustrarea, depresia si agonia. Daca mergi la doctor pe probleme legate de stres, ti se va spune probabil ca cel mai bun tratament pentru stres este meditatia. In esenta, meditatia iti da posibilitatea sa reintineresti.
 
Pentru a obtine pacea interioara, ar trebui sa il iubim pe Dumnezeu neconditionat ca un iubit onest care isi iubeste iubita fara nici o frica sau asteptari ale unor recompense. Meditatia nu presupune renuntarea completa la dorintele noastre. Inseamna ca in timp ce ne bucuram de aceasta frumoasa lume, nu trebuie sa devenim sclavi ai dorintelor noastre. Ar trebui sa mentinem un echilibru in vietile noastre si sa ne bucuram de o viata linistita si relaxata. Pe scurt, „fii ceea ce esti si nu incerca sa fii ceea ce nu esti”.

Te face sa te simti fericit

Exista o singura fericire in viata – sa iubesti si sa fii iubit. Acest sentiment poate fi generat doar prin meditatie. Meditatia aduce mai multa fericire si aceasta se revarsa in viata ta. Oricand esti liber de orice atasament, cand esti indiferent in ceea ce priveste succesul si esecul, atunci experimentezi linistea. Daca pur si simplu incerci sa fii ceea ce esti, vei obtine o pace si o fericire adevarata si de durata.
 
Te face sa te relaxezi

Studiile au demonstrat ca meditatia poate determina o sanatoasa stare de relaxare. Prin meditatie iti relaxezi corpul, mintea si sufletul. Iti calmezi gandurile. Pe parcursul meditatiei, corpul capata o stare de profunda odihna. Cand nici o placere sau dorinta nu pot atinge sufletul, experimentezi cea mai inalta stare de constiinta. Meditatia reduce activitatea la sistemul nervos, ceea ce te face sa te simti relaxat.

Exista diferite traditii spirituale, cu diferiti profesori pentru aceste traditii care prescriu sau sugereaza diferite pozitii fizice pentru meditatie. Cele mai renumite sunt sunt cele cateva pozitii cu picioarele incrucisate, incluzand pozitia Lotus. De exemplu, Dalai Lama recomanda „Cele sapte puncte ale lui Vaiocana”, in care:
• Picioarele sunt incrucisate in pozitia Lotus (aici este numita pozitia vajra), pozitia "Indian" sau "Croitor" (aici este numita bodhisattva )
• Ochii sunt tinuti deschisi (aceasta afirmand lumea)
• Spatele este tinut drept (ca o „sageata” sau „un morman de monede”)
• Umerii sunt tinuti echilibrati si relaxati
• Privirea este tinuta la un nivel mediu —daca este prea jos persoana se toropeste, daca este prea sus persoana devine nelinistita
• Gura este tinuta putin deschisa
• Limba atinge cerul gurii 

Multe dintre traditii promoveaza mentinerea coloanei vertebrale in pozitie dreapta in timpul meditatiei (pentru ca persoana care mediteaza sa nu se miste).  De obicei, aceasta este explicata ca fiind un mod  de a incuraja circulatia asa-numitei „energii spirituale”, „respiratia vitala”, „forta vietii” (Sanskrit prana, Chinese qi, Latin spiritus) sau Kundalini. In unele traditii, meditatorul poate sta pe un scaun , cu labele picioarelor lipite de sol (ca in Noul Gand); pe un taburet (ca in crestinismul ortodox); sau sa intre in deplinatatea mintala (ca in Budismul Theravada).

Pot fi prescrise diferite gesturi ale mainilor (numite mudras). Acestea pot fi asociate cu diferite intelesuri teologice sau, conform filozofiei Yogic, poate chiar afecta constiinta. De exemplu, pozitia mainii unui budist este cu mana dreapta asezata peste cea stanga (precum causul de cersit al lui Buddha), cu degetele mari atingandu-se.

De obicei este bine sa fie liniste, iar unii oameni folosesc gesturi repetitive, cum ar fi respiratia profunda, murmurul sau incantatia pentru a-si introduce o stare meditativa. Traditia tibetana descrisa mai sus, este printre putinele care recomanda tinerea ochilor deschisi in timpul meditatiei.  Practicienii traditiei Soto Zen mediteaza, de asemenea cu ochii deschisi, uitandu-se la un perete, dar majoritatea scolilor de meditatii recomanda tinerea ochilor inchisi sau intre-deschisi in timpul meditatiei. 

De obicei, asemenea detalii sunt impartasite de mai multe religii, chiar si acolo unde influenta reciproca pare putin probabila. Un exemplu ar fi "navel-gazing" (pozitie ce presupune aplecarea capului, ca si cum te-ai uita la buric)  care este dovedita de ortodoxia estica, ca si  practica chineza qigong. O alta ar fi practica ce se concentreaza pe respiratie, care a fost intalnita in crestinismul ortodox, sufismul arab si in numeroase traditii indiene. Statul cu picioarele incrucisate (sau in genunchi) pentru perioade mari cand persoana nu-i suficient de flexibila, poate rezulta o gama de neplaceri ergonomice numite „genunchiul meditatorului”.

www.soulnpeace.com
Traducere: Cristina Parcalabu