Acest site foloseste cookie-uri. Daca navigati pe acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.

Imprimă această pagină
Scris de  Dr. Wayne Dyer
14
Mar

Cum sa fii o persoana fara limite (I)

Din seria de conferinte ale Dr. Wayne Dyer -

CUM SA FII O PERSOANA FARA LIMITE  

 

Partea I

Subiectul de azi este:

 

Sa iti alegi propria maretie

sau

Sa fii o persoana fara limite,

luandu-ti in maini propria viata, ceea cred cu adevarat ca reprezinta ceva ce nu ati ales pe deplin pana acum.

Daca exista ceva in voi sau in viata voastra care nu va place sau nu merge, sau va imobilizeza, trebuie vazut in termeni de “Pot eu sa cresc?” in loc de “De ce am facut/gresit asta?”

Exista moduri de motivare care ma fac sa spun ”Nu-mi place unde ma aflu. Nu-mi place ce am facut. Nu-mi place ca nu am putut sa fac bine asta si aia.”

Ajung sa imi fac o lista cu astea in propriul repertoar si in mod constant o parcurg , incercand sa indrept greselile, presupunand tot timpul ca fac erori, ca ceva e in neregula cu mine, ca nu sunt bun de nimic.

Si cand faceti asta, ajungeti sa va petreceti toata viata facand asta. Si niciodata nu ajungeti la liman, pentru ca viata dvs. devine un sir de incercari de a ajunge undeva in alta parte. Si daca traiesti asa, daca te comporti mereu asa, ce se intampla e ca ajungi sa suferi permanent de aceasta boala numita “Mai mult”.

Mereu trebuie sa ai mai mult. Pentru ca pe masura ce obtii...

 

Sa presupunem ca vrei sa ai 100.000 de dolari in banca. Si muncesti, si te zbati, si te negi pe tine, si in fine ajungi sa ai cei 100.000 de dolari in banca . Dar asta e tot ce ai, e toata viata ta, e tot ce stii. E ceea ce esti, felul in care ai ajuns aici e ceea ce esti, e felul tau de a fi. Si asa ca iti spui: nu e de ajuns. Nu ma pot opri aici.

O persoana fara limite nu opereaza niciodata din deficienta sau din lipsa, in viata. Nu spune niciodata “Nu am de ajuns.”

Vedeti, nu veti ajunge niciodata sa obtineti acest “de ajuns”. Sunteti deja totul. Sunteti tot ce aveti nevoie – ganditi-va un moment la asta - tot ce aveti nevoie pentru a avea deplina bucurie, perfectiunea vietii voastre. Deja sunteti asta. Aveti deja asta. Ati venit in aceasta lume cu nimic, tot asa veti pleca, si in timpul pe care il petreceti aici, ceea ce aveti este unicitatea voastra, ceea ce va face speciali, si nu aveti nevoie de nimic altceva.

Gandititi-va un pic: daca nu stiti cum sa apreciati ceea ce aveti si unde va aflati in viata, nu aveti nevoie de nimic. Pentru ca daca obtineti altceva, nu veti sti sa preciati nici acel lucru, doar veti vrea sa aveti mai mult. Sau sa fie diferit. Sau lucrurile sa fie cum au fost. Sau ca altcineva sa fie asa cum ati vrea voi sa fie.

Oamenii de succes, cei care sunt fara limite, cei orientati spre interior, oricum au fost ei numiti si etichetati de marii ganditori, filosofi, terapeuti care au studiat fiinta umana, acest tip de oameni sunt cei care par a avea mereu de ajuns.

Pe unii din cei de aici poate i-ati invitat chiar voi sa vina si poate le-ati spus:

  • Stii, as vrea sa vii diseara, as vrea sa stai si peste nopate si daca vrei sa stai, e ok, pe urma te duc eu acasa cu masina. Poti sa stai?

  • Nu stiu, nu stiu daca pot...

  • Stii, poti dormi pe canapea...

  • A, nu, n-as putea dormi niciodata pe canapea... Am dureri de spate... Dar exista mic dejun?

  • Hmmm... nu avem de mancare, dar sunt niste grapefruit in frigider, au ele niste pete...

  • O, nu, nu as putea sa mananc grapefruit cu pete. Nu as putea face asta.

Si acestia sunt oameni care niciodata nu au de ajuns. Nu sunt capabili sa fie flexibili si sa se schimbe.

Sunt altii, insa, carora le spuneti:

  • Hei, ai vrea sa vii si sa ramai peste noapte, avem un loc de dormit in canal...

  • O, mi-ar pace, am mai dormit deja in canal...

  • Avem si niste grapefruit cu pete...

  • O, ador grapefruit cu pete...Chiar imi plac, sunt grozave.

 

Exista oameni care se pot adapta la orice situatie, nu pentru ca circumstantele sunt diferite.

Vedeti, circumstantele au foarte putin de-a face cu implinirea dvs. in viata. Foarte putin. Felul in care abordezi circumstantele, atitudinea ta in fata lor, asta face toata diferenta din lume. Si luand ceea ce sunteti si acceptand...

 

O, trebuie sa va povestesc asta. Sper ca asta sa poata fi prinsa la camera (Arata spre camera de filmat o pagina tiparita).

Eram in Detroit in septembrie anul trecut, pentru o conferinta la Unity Church of Today, si a aparut in presa o reclama : “ Dr. Wayne Dyer va vorbi despre copilul interior si despre cum sa tratam in mod afectiv probemele din relatiile noastre” - notita tare draguta in ziar. Apoi, deasupra notitei, pe aceasi pagina, iata o alta notita, pe care scrie: “Priveste-te in fata! Nu te poti ascunde de pierdera parului!” (Rasete in public) Si poza cu un tip cu o cutie pe cap. Si pe urma, poze cu un tip “inainte” si “dupa”, iar tipul din poza cu “dupa” arata de parca a gasit implinirea si zice” Nu poti sa fugi si nu poti sa te ascunzi! Caderea parului e o problema si pana nu o recunosti si nu actionezi, ea va continua.” (Rasete in public) (N.tr. Wayne Dyer si-a pierdut parul aproape complet)

Trebuie sa va uitati la asta in termeni de tipul “Ce pot sa fac cu asta? Cum sa gestionez asta?”

Stiti, pe mine m-a ajutat fetita mea cu ceva timp in urma, legat de problema mea cu chelia. Ea mi-a spus:

  • Tati, tu nu esti chel. Nu te gandi la tine ca la un tip chel. Esti doar cu atat (gest cu aratat un centimetru-doi intre degete) mai inalt decat parul tau. Asta e tot. (Rasete)

Dragut mod de a vedea lucrurile, nu? Mi-am depasit parul, mi-am transcens parul, nu?

Oamenii fara limite sunt fiinte umane care iau ceea ce sunt si accepta asta. Nu isi spun lor insisi ca sunt intr-un fel deficienti, ca e ceva “defect” cu ei, din cauza lor.

Acesta e un concept crucial pentru mine, si cred ca si pentru noi toti. Este ideea de a-ti lua viata in propriile maini si de a fi acea persoana pe care o alegi sa fii si de a intelege ca orice iti vine in cale este o sansa, o binecuvantare.

Si nu a fost asa pana cand nu am invatat cum sa celebrez tot ce mi-a venit in cale, pana nu am fost capabil sa il transcend. Tot ce ne-a fost dat dat noua de Dumnezeu, orice ar fi, este perfect. Nimeni nu poate nega ca muntii sunt perfecti, si raurile sunt perfecte, si pasarile sunt perfecte, si hipopotamii sunt perfecti, si asa mai departe. Tot ce ne-a fost daruit noua. Orice altceva ce avem pe planeta este rezultatul gandirii. Al gandului. Acest microfon este rezultatul unui gand, cineva l-a imaginat, a spus altcuiva, altcineva l-a creat, si rochiile, si pantofii pe care ii purtati, scena asta, camerele de filmat, ceea ce vedeti si nu ne-a fost dat, a fost creat ca rezultat al felului in care gandim.

Ceea ce intra in interiorul nostru, ca celula, ca biologic, vine ca rezultat al modului in care alegem sa gandim, in viata noastra. Principiu foarte important. Important de inteles. Caci odata ce ai obtinut o oprire a gandirii, a gandului care a creat tot ce ai in viata ta, poti sa schimbi si sa faci totul in viata ta atat de perfect precum ai vrut sa fie. Pentru ca gandul creeaza.

Despre crearea unei vizualizari vorbim noi aici, imaginatia, sau imaginea pe care o aveti depre orice in viata, este ceva ca si un comportament mental, ca o practica. Asa cum inveti sa arungi mingea de baschet astfel incat sa intre in cos, mereu si mereu – asta e practica fizica -, asa si imaginatia e practica mentala, e comportament mental. Cand ai imaginea in care tu reusesti ceva, ca poti sa o faci, in loc de nu poti sa o faci, cand urci in masina cu gandul ca vei gasi un loc de parcare, in loc sa te gandesti ca nu vei gasi si ca o sa cauti tot timpul loc de parcare, vei incepe sa actionezi din cadrul imaginii ca ai, asa cum incepi sa actionezi din practica ca ai, cand arungi mingile de baschet la cos, sau pregatesti supa, sau faci orice altceva.

{widget:social-share-button}

(0 voturi)
Ultima modificare Vineri, 11 Martie 2016 20:40